Cu toate acestea motivul pentru care pantofii se opriră atât de brusc era unul logic şi foarte bine întemeiat. Talpa lor se desprinse aproape de tot, mai mai să-i părăsească în zăpadă în mod nesimţit. Pantofii, dovedind mult bun simţ şi răbdare apelară la diplomaţie, implorând talpa într-un mod ciudat, să nu se desprindă. Dar, în ciuda esteticii fermecătoare a pantofilor, dar mai ales în ciuda faptului că erau proaspăt lăcuiţi, talpa rănită enorm din motive neelucidate se desprinse şi rămase pe trotuar.
Deziluzionat de scena la care a putut lua parte, tipul se întoarse grăbit spre bucata de papuc căzută, se aplecă la 90 de grade şi încercă să apuce obiectul în pricină, însă acesta era deja rece. Probabil îngheţase din cauza temperaturii extrem de scăzute a solului şi, făcând hipotermie, murise într-un mod anticreştin. Renunţând să-i ia pulsul o apucă disperat în mână şi o strânse puternic, apoi cu lacrimi îngheţate de durere începu să fugă la deal, pe trotuar. Se poate presupune că se îndrepta cu speranţă către cel mai apropiat spital de urgenţă.
La fix 40 de secunde după acea orice om sau animal prezent în zona putea să audă un urlet îndurerat, de după colţ, care crea un ecou prelung. Martorii prezenţi spun că şi a doua talpă căzuse, dar că luciul pantofilor lăcuiţi era mai viu ca niciodată.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu